Relansarea spiritului antreprenorial în Europa

– Autor: Ec.dr.Ioan MOLDOVAN –

RelansareaÎn comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 09.01.2013, Bruxelles, privind „Planul de Acțiune Antreprenoriat 2020” și Relansarea spiritului antreprenorial în Europa, antreprenoriatul este considerat un vector esențial al creșterii economice și al creării de locuri de muncă: acesta creează noi întreprinderi și locuri de muncă, deschide noi piețe și stimulează noi aptitudini și capacități. Același document menționează: noile intreprinderi înființate în special IMM-urile, reprezintă cea mai importantă sursă de locuri de muncă, acestea creează peste 4 milioane de noi locuri de muncă în fiecare an în Europa. Dacă acum trei ani 45% dintre europeni preferau activitățile de independent, în prezent acest procentaj a scăzut la 37%. În schimb, acest procentaj este mult mai ridicat în SUA și în China: 51% și, respectiv, 56%. Astfel, întreprinderile nou create din Uniunea Europeană cresc mai lent decât cele din SUA sau din țările emergente, iar dintre acestea, mai puține ajung să se numere printre cele mai mari firme din lume.

„Planul de Acțiune Antreprenoriat 2020”, propune trei domenii de intervenție imediată:

  • Învățământul și formarea antreprenorială pentru sprijinirea creșterii și creării de întreprinderi;
  • Întărirea condițiilor-cadru pentru antreprenori prin înlăturarea barierelor structural existente și prin sprijinirea antreprenorilor în etapele cheie ale ciclului de viață al

       întreprinderilor;

  • Dinamizarea culturii antreprenoriale în Europa: formarea noii generații de antreprenori.

O serie de state membre au introdus strategii naționale pentru învățământul antreprenorial și au impus cuprinderea învățământului antreprenorial în programele scolare. În Legea Educație Naționale, la art.68-1, curriculumul national pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competente-cheie care determină profilul de formare a elevului printre care și competențele antreprenoriale. România se află printre cele nouă state europene în care spiritual de initiativă și antreprenoriatul se predau mai târziu, nefind prevăzute în programele din școala primară. Învățământul antreprenorial ar trebui să se bazeze pe expriente practice, exemple de bune practice în domeniul antreprenoriatului, prin participarea în actul predării a antreprenorilor reali dar cu abilități suficiente de pedagogie. Experiențele antreprenoriale practice ar trebui acumulate în afara sistemului educational spre exemplu prin activități de voluntariat, formă de pregătire utilizată deja în mai multe state din Uniunea Europeană. Deasemenea parteneriatele între școli și intreprinderi pot fi o garanție a faptului că programele privind competențele antreprenoriale se bazează pe realități practice.

Deasemenea universitățile ar trebui să-și dezvolte spiritual antreprenorial prin elaborarea unor module personalizate în cadrul programelor de licentă acreditate. În acest sens Uniunea Europeană a elaborat un cadru pentru universitățile care doresc să-și dezvolte spiritual antreprenorial angajându-se la următoarele activități:

  • Dezvoltarea unei inițiative paneuropene de învățământ în spirit antreprenorial, care va reuni competențele existente la nivel european în domeniile analizei impactului, schimbului de cunoștințe, dezvoltării metodologiilor și a mentoratului reciproc între profesioniștii din statele membre.
  • Întărirea cooperării cu statele membre pentru a evalua introducerea învățământului antreprenorial în fiecare țară, pe baza experienței practice, și pentru a sprijini administrațiile publice care doresc să se inspire din experiențele omologilor
  • Difuzarea, la începutul lui 2013, a cadrului orientativ antreprenorial pentru învățământul superior; facilitarea schimburilor între universitățile interesate de aplicarea cadrului; încurajarea introducerii treptate a acestui cadru în instituțiile de învățământ superior din UE;
  • Susținerea oficială a mecanismelor fructuoase de creare de întreprinderi concepute de universități [întreprinderi create în urma cercetării universitare (spin-offs) etc.] și a ecosistemelor în curs de apariție dintre universități și întreprinderi care se articulează în jurul marilor provocări ale societății.

Astfel statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

  • Să asigure integrarea, înainte de sfârșitul anului 2015, a competenței cheie „antreprenoriat” în programele școlare din învățământul primar, secundar, profesional, superior și din învățământul pentru adulți
  • Să ofere tinerilor posibilitatea de a beneficia de cel puțin o experiență practică din sfera întreprinderilor înainte de terminarea studiilor din învățământul obligatoriu, ca de exemplu gestionarea unei miniîntreprinderi, responsabilitatea unui proiect antreprenorial pentru o firmă sau responsabilitatea unui proiect social.
  • stimuleze formarea tinerilor și adulților în domeniul creării de întreprinderi, prin intermediul resurselor din Fondurile structurale și conform planurilor naționale pentru ocuparea forței de muncă, în special prin utilizarea Fondului Social European (FSE) ca instrument destinat creării unei a doua șanse pentru persoanele care nu sunt integrate în învățământ, în muncă sau în sistemele de Să profite pe deplin de posibilitățile de formare disponibile în cadrul fondului de dezvoltare rurală – Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală(FEADR).
  • Să promoveze modulele de studii antreprenoriale pentru tinerii care participă la sistemele naționale de garanții pentru tineret.

Se pot mentiona șase domenii cheie în care sunt necesare actiuni pentru înlăturarea actualelor obstacole care frânează înființarea, creștera și dezvoltarea acestor întreprinderi: accesul la finanțare, sprijinirea antreprenorilor în fazele esențiale ale ciclului de viață al întreprinderilor și ale creșterii acestora; lansarea unor noi oportunități de afaceri în era digitală; transferul întreprinderilor; procedurile legate de faliment și a doua șansă pentru antreprenorii onești; reducerea poverii reglementărilor;